ISON

[zmeura]

Nu știu cîți dintre voi ați auzit, da’ vine iar sfîrșitul lumii. HA! Gotcha! Nu vine nici un sfîrșit de lume. Cel mult, va fi sfîrșitul lumii unei comete, da’ nici măcar asta nu e sigur. Deși nu e apocalipsa încă, ce urmează să se întîmple luna viitoare va depăși în spectaculozitate tot ce-ați trăit pînă acum, poate cu excepția eclipsei ăleia din ’99. Că atunci a venit nu numai Papa, ci și marele Pavarotti în vizită.

Mă rog, ideea e că se apropie de Soare o cometă, pre numele ei de fată (și al descoperitorilor) Nevski-Novichonok, da’ suna prea complicat pentru americani, așa că i s-a spus ISON (după numele proiectului din care face parte telescopul descoperitor, International Scientific Optical Network). Că se apropie o cometă de Soare n-ar fi mare lucru, se întîmplă tot timpul, dar asta va ajunge foarte aproape: la doar 1,186 milioane de kilometri față de suprafața Soarelui. Ca să vă faceți o idee, noi sîntem la de peste o sută de ori mai departe. Traiectoria e hiperbolică, ISON n-a mai trecut prin sistemul solar și nici nu o va face, dacă scapă vie. Pentru că, din cauză că va ajunge atît de aproape, nici nu e sigur că va scăpa întreagă: căldura solară ar putea s-o spargă în bucăți mai mici care să-și continue traiectoria. Cică deocamdată n-a făcut-o.

În schimb, apropierea de Soare îi mărește coada, încet-încet. Deocamdată a trecut de orbita lui Marte și va trece de orbita Terrei pe la începutul lunii. Pînă acum e deja vizibilă cu telescoape nu foarte sofisticate sau cu binocluri puternice. Dar în curînd va fi vizibilă cu ochiul liber. Chiar foarte vizibilă. Dacă totul decurge conform planului astronomilor, ar trebui să o vedem chiar la răsărit, pe cerul aproape luminat. Că ăsta e un detaliu pe care intenționat l-am lăsat mai la urmă: o să fie vizibilă tare cometa asta, însă doar pentru cei care se scoală odată cu găinile. Se apropie de Soare, deci e vizibilă înainte de răsărit (și un pic după). I se spune, deja, cometa secolului din cauza prezisei străluciri. Om trăi și-om vedea. Da’ pentru asta, ar trebui să ne sculăm cu noaptea-n cap. O puteți face cam în toate diminețile de noiembrie, de pe la 5 pînă după 7. Doar căutați o zonă cu orizont plat către răsărit. Iar dacă nu știți în ce parte-i răsăritul, dimineața, nu vă uitați la mine plini de speranță, că eu nu vă mai pot ajuta cu nimic.

http://www.catavencii.ro/Ison-dau-de-st ... _9584.html

[zmeura]

Mai stiti ceva despre ISON

[ASiX88796]

»
Momentan se apropie de soare: http://www.solarsystemscope.com/ison/

[zmeura]

A ratat Marte la mustata.
Oare cand ne vom intersecta cu traseul ei actual (dinainte sa se invarta in jurul soarelui) vom gasi ceva praf ramas din coada ei?
Ceva poze?A vazut-o cineva cu ochiul liber sau orice altceva?

[ASiX88796]

»
În animaţie pare că la şi julit un pic pe Marte însă conform datelor a trecut la 10 milioane de Km faţă de el. De soare se va apropia la 6 milioane de Km.



Dacă schimbi setările din Schematic în Realistic se observă mult mai bine distanţa la care trece faţă de planete. Suntem în siguranţă.

[delta2k2]

Noua imagine surprinsă pe 15 noiembrie (2013) de austrofotograful Damian Peach este dovada că ISON (C/2012 S1) devine din ce în ce mai strălucitoare. În ultimele săptămâni, ea a devenit treptat din ce în ce mai luminoasă, însă acum câteva zile, cometa a avut o creştere subită de activitate, lucru care i-a crescut şi mai mult strălucirea. În acelaşi timp, coada ei a dezvoltat mai multe „ramuri”.



Acum, ISON se deplasează cu o viteză de 50 km pe secundă, dar viteza ei va creşte la peste 600 kilometri pe secundă atunci când va trece aproape de suprafaţa Soarelui, pe 28 noiembrie.

Ea va continua să devină din ce în ce mai strălucitoare, dar va fi mai greu de observat deoarece va fi din ce în ce mai aproape de soare.

După 28 noiembrie, cometa va vira la dreapta şi îşi va urma drumul spre nord pe cerul de seară. Dacă va supravieţui întâlnirii cu Soarele, ea va putea fi observată de noi, cei din emisfera nordică, dar vizibilitatea ei va fi din ce în ce mai redusă pe măsură ce se îndepărtează.

Mai multe detalii aici

[delta2k2]

În câteva zile, am putea fi martorii unui eveniment astronomic important. Pe 3 decembrie, cometa Ison ar putea apărea la orizontul de est. Pe parcursul întregii luni, milioane de oameni din emisfera nordică vor putea să vadă coada acestei comete, care are o lungime de câteva milioane de kilometri.

Ison provine din norul Oort, o centură de comete care se află la marginea sistemului solar şi care s-a format în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Cometa Ison este atât de rară pentru că este un “sungrazer”, o cometă care intră în contact cu coroana Soarelui. Acest lucru se va întâmpla pe 28 noiembrie, moment în care temperatura ei va depăşi 2.000 de grade Celsius.


Specialiştii au stabilit trei scenarii privind soarta cometei Ison în următoarea săptămână.

Primul: ar putea să aibă soarta cometei Lovejoy, care a ocolit Soarele în toamna anului 2011. Aceasta a explodat, după ce gravitaţia Soarelui a atras mai mult o parte a cometei. Dacă Ison are un nucleu mai mic de 2 kilometri, ar putea avea aceeaşi soartă. Astronomii estimează că nucleul Ison este în jurul acestei dimensiuni, astfel că estimările sunt la limită.

Al doilea scenariu: Ison ar putea să se comporte precum cometa Encke, care a orbitat în jurul Soarelui de 70 de ori, până când a fost observată, acum câteva secole. Cometa Ison îşi foloseşte rapid gazele şi gheaţa, astfel că astronomii se tem că va avea aceeaşi soartă ca Encke, stingerea.

Al treilea scenariu este cel la care speră astronomii şi care a fost cel al cometei Ikeya-Seki, în 1965. Când cometa a trecut prin coroana solară, căldura a aprins gazele din nucleul ei, iar după ce a ieşit din Soare, coada cometei s-a dezvoltat enorm, devenind foarte vizibilă. În acest caz, astronomii ar putea face observaţii valoroase cu tehnologia mult mai dezvoltată faţă de anul 1965.

[delta2k2]

Cometa ISON nu pare să fi supravieţuit, joi, trecerii sale la mică distanţă de suprafaţa Soarelui, au anunţat astronomii, după ce au examinat imaginile transmise de mai mulţi sateliţi de monitorizare solară.

"Se pare că ISON nu a supravieţuit probabil periplului său", a afirmat Karl Battams, cercetător la Naval Reseach Laboratory din Washington, la o masă rotundă organizată de postul de televiziune al NASA. "Tocmai am privit cele mai recente imagini transmise de sateliţi şi nu am văzut ieşind nimic din spatele discului solar, iar acesta ar putea fi ultimul cui înfipt în sicriu", a adăugat el.

La aceeaşi concluzie a ajuns şi Phil Plait, un astronom care este şi editor pentru site-ul Bad Astronomy. "Nu cred că ISON a supravieţuit", a spus el.

"ISON pare că a dispărut, că s-a dislocat pe parcursul ultimelor ore", a adăugat Dean Pesnell, un fizician specializat în cercetările solare, director ştiinţific al programului Solar Dynamics Observatory (SDO), un satelit lansat de NASA pentru a observa Soarele. "Nu vedem nimic, iar SDO, la fel ca SOHO (Solar and Heliospheric Observator), sunt detectori foarte buni ai cometelor". SOHO este operat în colaborare de NASA şi de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).


ISON, un uriaş bloc de gheaţă şi roci, trebuia să treacă aproape de suprafaţa Soarelui, la o distanţă de 1,17 milioane de kilometri, joi, la ora 18.30 GMT, într-o zonă în care trebuia să suporte temperaturi de 2.700 grade Celsius şi să piardă 3 milioane de tone pe secundă.