Pe principiul “băutura-i temelie, iar mâncarea- i fudulie”, românii par să-şi trăiască viaţa pe şapte cărări! Cum obişnuim să ne aghezmuim la toate sărbătorile, nunţile, parastasele, plus toţi sfinţii din calendar, am ajuns printre fruntaşii lumii la consumul de alcool
Parcă masa românilor nu e masă, dacă mâncarea nu este udată cu o ţuică sau cu un pahar de vin. Aşa se face că doar Rusia, Lituania, Republica Moldova şi Belarus iau faţa României într-un clasament mondial al celor care consumă cele mai mari cantităţi de alcool. Mai exact, bem anual peste 100 de litri de bere, 26 de litri de vin şi 3 litri de tărie.
Adică peste 14 litri de alcool pur pe cap de locuitor, cantitate care ne plasează pe locul 5 mondial la consumul de alcool. Ai noştri nu se pot hotărî însă prea uşor între spirtoase şi bere, aşa că le consumă în proporţii egale de 39%. Restul de 22% preferă vinul.
Asta înseamnă că, în 12 luni, un român poate să dea pe gât 177 de sticle de vin. Una la două zile. Sau 330 de pahare de tărie. Iar în perioada Sărbătorilor se fac provizii serioase de băutură. De exemplu, luna aceasta, numai pe licoarea lui Bachus românii au cheltuit aproximativ 50 de milioane de euro.
Bilanţul risipei de Sărbători
Dorinţa românului de a se simţi bine de Crăciun s-a tradus în aceste zile prin cheltuieli de peste 200 de milioane de euro, cu 40% mai mult decât într-o lună obişnuită, arată un prim bilanţ al comercianţilor. Pe primul loc, românii au pus mâncarea, urmează cadourile şi, în final, vacanţele.
Cu spor au frământat la cozonaci, cot la cot cu gospodinele, şi marii producători de produse de panificaţie. Primele estimări arată că s-au vândut 7,3 milioane de cozonaci, cu 4% mai mulţi faţă de anul trecut şi cu 9% mai mulţi faţă de acum 2 ani. Producătorii de carne, în schimb, nu ştiu dacă să se bucure sau nu.
Deşi estimările arată că în această lună vânzările de carne cresc cu aproximativ 15%, procentul e mai mic decât cel de anul trecut. E drept că s-au sacrificat în jur de 1,5 milioane de porci, însă trei sferturi din ei provin din gospodăriile oamenilor.
Vânzările la ouă au explodat
De asemenea, 160 de milioane de ouă au intrat în prăjiturile şi salatele de beouf pregătite de Sărbători. Vânzările pe acest segment au crescut şi ele cu 50% comparativ cu o lună obişnuită. S-au vândut bine şi portocalele, bananele, apa plată sau dulciurile. La casa de marcat, toate aceste cumpărături se traduc pentru marile lanţuri de magazine în vânzări de aproximativ un miliard de lei. Cum era de aşteptat, oamenii sunt acum din nou în magazine, să îşi refacă stocurile pentru Anul Nou.
Dăm pe gât 330 de pahare de tărie pe an
14,4 litri de alcool pur pe an este consumul mediu pe cap de locuitor în ţară
40.000 de cazane de ţuică sunt în România, din care peste 10.000 au capacităţi mari - de la 5.000 de litri în sus.
130 milioane de litri de ţuică se fabrică, anual, în România, dar se impozitează doar 1%, iar restul circulă la negru.
1.000 € la hectolitru de alcool pur plătesc acum producătorii pentru ţuica şi rachiul din fructe, realizate în gospodărie şi destinate consumului propriu.
Excesul dăunează
Un pahar de vin roşu merge ca uns cu friptura de Revelion. Dar ai grijă ca paharul să nu măsoare totuşi un litru, pentru că orice exces îţi poate strica petrecerea.
Ca să eviţi beţia sau mahmureala de după masa de Revelion, de exemplu, ar trebui să guşti câte puţin din toate sau potoleşte-ţi pofta cu un singur fel, apoi lasă răgaz digestiei câteva ore. În cazul alcoolului, specialiştii le atrag atenţia celor “neantrenaţi” să nu bea mai mult de un pahar, iar celor mai “vechi” în domeniu să nu uite să şi mănânce.
Pentru cei care trebuie să se urce şi la volan de Sărbători, alcoolul ar trebui să fie tăiat din meniu. Un pahar de vin, de exemplu, se elimină complet din organism în două ore. Un truc ca să nu te chercheleşti repede ar fi să bei şi un pahar de apă pentru fiecare pahar de bere, vin sau ţuică.
Micile magazine riscă falimentul
Dacă tragem linie, rezultă că tot ce e pe plus în buzunarul unora se pierde din buzunarul altora. Altfel spus, şi hipermarketurile, şi micile afaceri de la parter de bloc rotesc aceiaşi bani şi aceiaşi clienţi. Doar că unii îi pierd, alţii îi câştigă.
Aşa că ce au încasat hipermarketurile în plus se regăseşte pe minus în micile magazine de cartier, tot mai ocolite de români când vine vorba de cumpărături serioase pentru masa de Crăciun sau de Anul Nou. Concret, mai bine de jumătate dintre români îşi fac cumpărăturile de Sărbători în marile magazine, unde oferta este foarte variată.
Cei care trec pragul magazinelor de cartier cumpără doar pâine, apă sau fructe. În vreme ce hipermarketurile şi supermarketurile se înmulţesc precum ciupercile după ploaie, buticurile dispar cu miile (în ultimii 5 ani s-au închis 10.000 de magazine de bloc).
