Strict secret

[adrycom]

> | Strict secret.
> Aşa scria pe rapoartele pe care le făceau cei care, în
> perioada comunistă, exploatau metalele rare. În prezent,
> în epoca tehnologiei, aproape totul se face cu astfel de
> resurse minerale. Zirconiul şi titanul sunt doar două
> dintre metalele pe care România le-ar putea vinde în
> toată lumea pe bani frumoşi.
> Rachete care ajung
> în spaţiu, avioane supersonice, reactoare nucleare sau
> baterii pentru telefoanele mobile. Pe scurt, tot ce
> înseamnă tehnologie de ultimă generaţie se fabrică, în
> prezent, cu metale rare. Asta pentru că titanul, zirconiul,
> telurul, germaniul, litiul şi molibdenul sunt mai
> rezistente decât metalele clasice şi transportă mai rapid
> căldură şi electricitate.
> România este una
> dintre puţinele ţări din Europa care deţine resurse
> naturale de titan şi de zirconiu. Nivelul rezervelor a fost
> şi este secret de stat. Reporterii emisiunii „Din
> interior” au aflat că numai în judeţul Argeş rezervele
> de aluviuni care conţin titan şi zirconiu însumează 370
> de milioane de metri cubi.
> România a avut,
> în timpul regimului comunist, o industrie secretă, am
> extras şi am prelucrat titan şi zirconiu în scop militar
> şi nuclear. Minereul a fost scos din nisipul litoral de la
> Grindu Chituc şi din carierele Merisani şi Glogova.
> Titanul era folosit în industria aviatică. Din zirconiu
> s-au fabricat capsulele în care se depozitează uraniu
> radioactiv, adică combustibilul nuclear pentru centrală de
> la Cernavodă. România era a şasea ţară din lume, după
> S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia şi Franţa, capabilă să
> producă zirconiu pentru centralele nucleare.
> Se lucra greu, era
> o muncă titanică, se făcea cu mari sacrificii. Se
> întâmplau accidente.
> După 90, din
> cauza dezinteresului autorităţilor, industria metalelor
> grele a decăzut. Guvernanţii care s-au perindat pe la
> Palatul Victoria au oprit producţia de avioane şi au
> amânat construcţia reactoarelor de la Cernavodă. Aceste
> decizii au îngropat mineritul şi metalurgia în domeniul
> titanului şi zirconiului. Aşa se face că, în prezent,
> România importă titan şi zirconiu în valoare de milioane
> de euro, iar Guvernul, paradoxal, alocă sute de mii de euro
> ca să închidă carierele bogate în minereu. Am rămas
> doar cu ruinele fostelor exploatări şi cu destule probleme
> de mediu despre care autorităţile refuză să
> vorbească.
> Programul Nuclear
> Naţional. Ceauşescu îşi dorea o ţară înarmată
> În anii `60,
> comuniştii au elaborat cel mai ambiţios proiect al lor,
> Programul Nuclear Naţional. Proiectul a prevăzut, în
> prima fază, construcţia unei centrale nuclear-electrice la
> Cernavodă, cu tehnologie importată din Canada. Florea
> Dumitrescu a fost ministru de Finanţe în anii `70 şi a
> negociat atunci cu guvernul canadian.
> Ambiţiile
> comuniştilor ţinteau departe. România trebuia să devină
> o mare putere nucleară. După ce au intrat în posesia
> licenţei de construcţie a centralei nucleare,
> autorităţile au decis să fabrice reactoare în ţară.
> Planul era ca inginerii români să câştige destulă
> experienţă ca să poată construi centrale nucleare în
> ţările din lumea arabă bogate în petrol.
> Obiectivul final
> al Programului Nuclear era, de fapt, unul militar. În plin
> război rece, deşi aparent milita pentru pace şi prietenie
> între popoare Ceauşescu îşi dorea o ţară
> înarmată.
> Programului
> Nuclear avea însă nevoie de resurse uriaşe. Ca să
> funcţioneze, reactoarele de la Cernavodă necesită
> combustibil, adică uraniu, şi zirconiu. Din zirconiu se
> fabrică capsulele în care este introdus uraniul
> radioactiv. În `73 comuniştii au înfiinţat
> Întreprinderea de Metale Rare, o structură condusă direct
> de Securitate. Scopul era să descopere zăcămintele de
> metale rare.
> Uzina de la Vadu.
> Nisipurile din Delta Dunării, bogate în minereu de titan
> şi zirconiu
> Satul Vadu,
> judeţul Constanţa. În apropierea plajei, un colos de
> beton domină peisajul. Este tot ce-a mai rămas din uzina
> de metale rare. În anul 1984 însă aici se extrăgea titan
> şi zirconiu din nisipurile din Grindu Chituc, o limba de
> pământ de la malul mării.
> Uzina a fost
> construită la Vadu după ce geologii au descoperit că
> nisipurile din Delta Dunării sunt bogate în minereu de
> titan şi zirconiu. Mineralele au fost aduse, de-a lungul
> vremii, de curenţii litorali, şi cu timpul au format
> grinduri. Descoperirea a fost pur întâmplătoare. Geologii
> căutau apă potabilă pentru oamenii Deltei. Nicolae Panin
> este consilier în cadrul Institutului de Cercetare pentru
> Geologie Marină. În anii `70 a lucrat, ca geolog, la
> proiectele de foraj din Deltă.
> „S-a făcut un
> program întreg de foraje şi s-a constatat, în anumite
> locuri, că există aceste minerale grele. Primul loc
> descoperit a fost Sărăturile şi al doilea loc a fost
> Chitucul”, povesteşte acesta.
> Întreprinderea a
> fost dotată cu tehnologie unicat, din Australia, şi putea
> să prelucreze până la 2,5 milioane de tone de nisip.
> Nisipul din Grindul Chituc a fost extras de o dragă, adusă
> la faţă locului pe mare. Şanţul săpat, lung de 8
> kilometri, este vizibil şi astăzi. Nicolae Tomuş,
> directorul tehnic al Institutului de Cercetare pentru Metale
> Rare, a fost implicat în proiect.
> Proiectul de la
> Vadu a rămas secret. Nicolae Galbinasu, primarul comunei
> Corbu de care aparţine satul Vadu, îşi aminteşte cum
> satul sau a devenit, peste noapte, un obiectiv de interes
> naţional.
> Zona era
> împânzită de ofiţeri de Securitate.
> Reporterii
> emisiunii „Din Interior” i-au găsit pe foştii
> angajaţi ai uzinei. Surprinzător, aceştia nu ştiu la ce
> au lucrat de fapt nici în ziua de azi.
> După 90 de uzina
> s-a ales praful. Întreprinderea de Metale Rare a fost
> reorganizată de trei ori. Mai întâi a deveni Centrală
> Industrială, apoi Regie Autonomă, iar în anul 1997 s-a
> tranformat în actuala Companie Naţională a Uraniului. În
> acelaşi an, Guvernul a tăiat subvenţiile pentru minerit,
> iar uzina de la Vadu a fost separată şi trecută pe linie
> moartă.
> Consecinţele
> abandonului se văd la tot pasul. Conductele care
> transportau nisipul de la malul mării, spre uzină, au fost
> demontate bucată cu bucată pentru fier. Hoţii au furat
> până şi firele din cupru de pe stâlpii de înaltă
> tensiune.
> În anul 2000, o
> firmă din Constanţa a cumpărat uzina cu aproape două
> milioane de euro. Prosidex Rom Srl. a preluat clădirile şi
> o parte din utilaje. Acum, fabrică materiale pentru
> construcţii. În anul 2012, firma a dat faliment dar, în
> mod ciudat, în planul de reorganizare, susţine că are
> contracte pentru minereu titanifer. Agenţia Naţională
> pentru Resurse Minerale, instituţia de stat responsabilă
> cu gestiunea resurselor naturale, crede că acest lucru nu
> este posibil.
> Administratorul
> firmei, Ştefan Crăciunescu este de negăsit.
> În urma
> exploatării miniere au rămas patru lacuri de steril, iar
> autorităţile au dispus ca Grindul Chituc să intre în
> reconstrucţie ecologică. Grindu aparţine de judeţul
> Constanţa, dar este administrat de Rezervaţia Biosferei
> Delta Dunării. Reporterii emisiunii Din Interior au
> întrebat Agenţia pentru Protecţia Mediul Constanţa,
> Garda de Mediu Constanţa şi Administraţia Rezervaţiei
> Biosferei Delta Dunării dacă au verificat nivelul
> radioactivităţii în zonă. În timpul sezonului estival,
> la Vadu se face plajă chiar lângă lacurile de steril.
> Până acum, autorităţile nu au făcut niciun control şi
> îşi pasează răspunderea de la una la alta.
> Nisipul de la
> Glogova conţine cele mai mari concentraţii din ţară
> Comuna Glogova,
> judeţul Gorj. Un sat sărac în Oltenia care stă de fapt
> pe o comoară. Înainte de 1989, Întreprinderea de Metale
> Rare a construit o staţie pilot de extragere a minereului
> de titan. Nisipul de la Glogova conţine cele mai mari
> concentraţii din ţară. Astăzi instalaţiile
> ruginesc.
> Cariera de la
> Glogova a fost abandonată, în anul 2000, pe motiv că era
> nerentabilă. În prezent, Conversmin, compania de stat
> responsabilă cu închiderea minelor, are în plan să aloce
> peste 100.000 de euro ca să închidă cariera şi să
> ecologizeze zona. Termenul de finalizare al lucrărilor este
> anul 2018.
> În timp ce
> Conversmin vrea să închidă cariera, Agenţia pentru
> Resurse Minerale vrea să o redeschidă. Instituţia caută
> investitori interesaţi de începerea mineritului.
> Nici la Glogova
> autorităţile nu au verificat nivelul
> radioactivităţii.
> Capsulele cu
> uraniu pentru funcţionarea centralei de la Cernavodă,
> produse în Crangași
> Cartierul
> Crângaşi, zona de nord a Bucureştiului. Un colos de beton
> zace abandonat lângă lacul Morii. Sunt ruinele
> combinatului Granmetal. Uzina a fost concepută să fabrice
> capsulele din zirconiu pentru uraniul radioactiv. Capsulele
> cu uraniu sunt în fapt combustibilul nuclear pentru
> funcţionarea centralei de la Cernavodă. Anul 1989 l-a
> prins ridicat pe jumătate şi aşa a rămas până în
> zilele noastre. Acum, este abandonat, iar o parte a curţii
> sale a devenit herghelie.
> Petru Ianc a
> condus departamentul de Metalurgie al Ministerului Economiei
> din anul 1993 până în 2010. Acesta recunoaşte că
> Ministerul Economiei nu a făcut nimic pentru salvarea
> combinatului. Oficialul susţine că investiţiile au fost
> abandonate deoarece construcţia reactoarelor de la
> Cernavodă intrase în impas.
> Grantmetal a fost
> demontat de hoţii de fier vechi, banii investiţi s-au dus
> pe apa sâmbetei. Nuclearelectrica, compania de stat care
> gestionează centrala de la Cernavodă, este nevoită să
> importe capsule din zirconiu de peste 10 milioane de euro.
> Fără produsele din zirconiu, reactoarele care asigură 20%
> din producţia de energie electrică a ţării nu
> funcţionează.
> Singurul combinat
> care a supravieţuit tranziţiei este Zirom Giurgiu.
> Întreprinderea este unicat în ţară şi chiar şi în
> Europa. Zirom produce şi astăzi lingouri de titan şi de
> zirconiu pe care le exportă în Suedia şi Germania. În
> România nu are piaţă de desfacere.
> Combinatul a
> reuşit să îşi continue activitatea în condiţiile
> austere. Furnizorul său de materie primă, uzina de la
> Vadu, s-a închis. Grantmetal, combinatul căruia trebuia
> să îi livreze lingourile, nu a funcţionat niciodată.
> Guvernul a investit 2 miliarde de lei vechi în tehnologie,
> dar în anul 2005, a abandonat proiectul. Cu liniile de
> producţie incomplete, specialiştii de la Giurgiu nu au
> cedat. Au importat minereu ieftin din Ucraina şi au vândut
> produse scumpe, de calitate, în străinătate.
> Recent, Zircom a
> obţinut finanţare din fonduri europene de şapte milioane
> de euro, iar anul viitor, combinatul îşi va deschide o
> secţie pentru realizarea produselor finite din titan.
> Industrie nu mai
> avem, dar am rămas cu specialiştii. Unii dintre ei sunt
> astăzi cercetători la Institutului Naţional pentru Metale
> Neferoase şi Rare şi se pot lăuda cu realizări
> importante. Inginerii au pus la punct tehnologia
> necesară fabricării bateriilor ultramoderne pe bază de
> litiu, un metal rar, indispesanbil industriei telefoniei
> mobile şi industriei auto. Dar statul român nu este
> interesat să dezvolte proiectele lor.
> Directorul
> institutului, Teodor Velea, a propus Ministerului Economiei,
> să înceapă, în parteneriat public-privat, construcţia
> unei fabrici de baterii pe bază de litiu pentru uzinele
> Dacia şi Ford. Concret, nu s-a construit nimic.
> Inginerii au mai
> realizat, în premieră naţională, implanturi dentare
> făcute din titan. Zeci de români poartă deja implanturi
> fabricate din acest metal foarte rezistent.
> În timp ce
> România ignoră realizările specialiştilor săi şi îşi
> închide industria minieră, statele din Occident se
> străduiesc să se aprovizioneze cu metale rare. Japonia a
> descoperit un zăcământ pe fundul Oceanului Pacific, iar
> Rusia vrea să deschidă o carieră, în valoare de un
> miliard de dolari, în apropierea Oceanului Arctic. China,
> ţară care deţine 97% din rezervele mondiale, ameninţă
> că va interzice exporturile.
> Specialiştii
> Institutului de Cercetări pentru Metale Rare susţin că
> România ar putea să devină un furnizor important de
> resurse la nivel european.
> În 2013, din
> grandiosul Program Nuclear al României au rămas doar
> ruine, utilaje ruginite şi probleme de mediu ignorate. În
> loc să încaseze miliarde de euro, Guvernul cheltuieşte
> sute de mii de euro ca să închidă cariere cu zăcăminte
> preţioase. Dacă înainte ţara noastră a concurat cu
> marile puteri ale lumii la prelucrarea metalelor rare în
> scop nuclear, acum, în domeniul tehnologiei de vârf, nu
> mai contăm.